Hramul Sfântului Dimitrie -prilej de sărbătoare pentru varvigeni

   Ca în fiecare an,pe data de 26 octombrie, are loc hramul bisericii Sfântul Dimitrie,cea mai mare sărbătoare de pe plan local. Se aproximează  că 70% dintre locuitori comunei poartă numele de Dumitru şi derivatele lor, serbându-şi onomastica.Chiar şi cei de la TVR şi-au arătat interesul pentru sărbătoare noastră:

                                       
   În această zi, biserica este arhiplină, reunindu-se credincioşi de toate vârstele pentru a-l cinsti pe ocrotitorul   aşezării noastre.Sfânta liturghie a fost săvârşită de un sobor de 7 preoţi, rugându-se pentru sănătatea şi prosperitatea acestei comunei, şi pentru pomenirea celor care au purtat numele de Dumitru şi astăzi nu mai sunt printre noi.

    Dar cine a fost sfântul Dumitru? Sfântul Dimitrie a trăit în jurului anului 300 în cetatea Tesalonic, din Grecia, într-o familie de creştini. În aceea vreme, lumea era una păgână, mărturisindu-l pe Hristos în secret.După moartea tatălui său,guvernator al cetăţii din Tesalonic, preia atribuţiile acestuia. Împăratul vremii,Maximian, auzind zvonuri privind credinţa lui Dimitrie l-a chemat pe acesta, care a mărturisit apartenenţa la Hristos şi a fost închis într-o temniţă. După câştigarea unei lupte,împăratul a organizat jocuri pline de violenţă, în care un luptător pe nume Lie,ucidea oamenii cu barbarite aruncându-i în suliţe. Nestor, un prieten apropiat al sfântului Dimitrie, sub binecuvântarea acestuia a reuşit să-l biruie pe Lie. Mâniat,împăratul a poruncit ca atât Lie, cât şi Dimitrie să fie ucişi.
   Pilda este următoare: Sfântul Dimitrie şi-a dat viaţa pentru credinţa în Dumnezeu, iar acum şade între cei drepţi. Mormântul său a devenit izvorâtor de mir,iar moaştele sale sălăşluiesc în biserica din Salonic, fiind cunoscut sub numele de Sfântul Dimitrie,izvorâtorul de mir.

   A fost prima sărbătoare de sfântul Dumitru oficiată de preotul Ciubucă Marius Traian, care şi-a manifestat sentimentul de mulţumire faţă de numărul mare de credincioşi prezenţi la slujbă. Am rămas plăcut impresionat faţă de corul de elevi de la Grupul Şcolar ,,Miron Cristea", care sub îndrumarea profesorului de religie Cojocaru Dragoş, ne-au încântat cu câteva pricesne.
   După liturghie, în curtea bisericii toţi locuitorii au fost invitaţi la o agapă creştinească unde au fost servite sarmale, iar cei cu numele de Dumitru îşi urau : ,,La mulţi ani!" .
   Sărbătoare a continuat la căminul cultural, unde primăria comunei Subcetate, a organizat un spectacol de muzică şi dansuri populare, la care a participat şi un grup artistic din localitatea noastră.

Atmosferă de toamnă...

   Cu paşi mărunţi, după o vară lungă şi plină de încercări pentru locuitorii comunei, toamna s-a instaurat pe meleagurile noastre.Oamenii încep să culeagă roadele muncii lor de-a lungul anului, strângând legumele semănate, fructele pomilor şi, bineînţeles cel mai exploatat  aliment al zonei noastre,cartoful.

   Animalele sătenilor, nu demult venite de la munte, încearcă să mai profite de puţina iarbă rămasă după secetă şi sunt răspândite pe dealurile comunei.

 

    Majoritatea copacilor, cu excepţia brazilor, încep să îşi lase pământului îmbrăcămintea lor ce o vor mai avea la primăvară, iar frunzele ruginii şi gălbejite ale lor îţi stârnesc în suflet o imagine de basm.

     De-a lungul zilei, oamenii trudesc din răsputeri pentru a lucra şi a strânge merinde şi furaje, căci în curând va poposi la uşile noastre, iarna...  Noaptea se lasă uşor peste localitatea,ziua scăzând  pe zi ce trece, fumurile caselor se confundă cu ceaţa lăsată de venirea nopţii , iar eu închei acest post cu gândul că în scurt timp marea sărbătoare a varvigenilor se apropie...

Un mic sfat: Faceţi click pe fotografii pentru a le vedea la dimensiunea lor completă!