marți, 31 ianuarie 2012

Caragialiana -2012

     Pe data de 30 ianuarie s-au împlinit 160 de ani de la naşterea celui mai mare dramaturg român, I.L. Caragiale.Cu această ocazie,în şcoala noastră s-a organizat o manisfestare culturală pentru a-l omagia pe unul dintre cei ce ne-a adus zâmbetul pe buze prin comediile sale.
      Aşadar, a avut loc prima ediţie a Caragialienei, sub egida doamnelor profesoare de limbă şi comunicare, cărora le mulţumesc pentru efortul depus, şi la care au participat un restrâns număr de elevii,dornici să cunoască cât mai multe despre viaţa şi opera lui Caragiale.
      Au avut loc secţiuni de interpretare a unor piese de teatru scrise de Caragiale,de prezentări PowerPoint cu informaţii despre scriitor,de recitarea unor poezii dedicate, şi evident un concurs timp grilă despre viaţa şi activitatea sa literară.
      Fiecare elev participant la una dintre aceste secţiuni a fost răsplătit cu o diplomă, în cadrul unei festivităţi de decernare.
   


   
                                             Piesă de teatru ,,Bubico''(elevii clasei a X-a A)

  Piesă de teatru ,,D'ale carnavalului''(elevii clasei a X-a A)

 Piesă de teatru ,,O scrisoare pierdută''(elevii clasei a X-a A)
 Piesă de teatru ,,D-l Goe''(elevii clasei a VII-a ) 
 Concursul literar despre viaţa şi activitatea lui I.L.Caragiale


duminică, 8 ianuarie 2012

O mică istorie a comunei Subcetate

      Legănată în murmur de ape şi cetină de brazi, sălăsluieşte cu mândrie frumoasa comună Subcetate, comuna în care noi ne petrecem viaţa.
    De unde numele de ,,Subcetate’’?
   Se spune, că odată, cu mult timp în urmă, ar fi existat pe dealul ce mărgineşte comuna, o cetate. Datorită faptului că aşezările rurale sunt răsfirate oarecum la poalele acestui deal, comunitatea a primit numele de SUBCETATE, nume ce îl poartă şi azi.
                                                       Dealul pe care se presupune că s-a aflat cetatea
    
        Folosind dărnicia naturii, ştiind că ea le este mereu alături , locuitorii comunei, fiind oameni voinici, harnici şi plini de credinţă, muncesc zi de zi pentru a-şi asigura pâinea.
   Fiind situată pe Valea Mureşului Superior, în depresiunea Giurgeului din Carpaţii Orientali, comuna noastră are toate condiţiile pentru ca agricultura sa fie roditoare. De aceea, principalele ocupaţii erau în domeniul agriculturii.  

    Din nici o gospodărie nu lipseau ovinele, bovinele şi porcinele.
   Nu trecea o zi fară ca dealurile şi câmpiile ce mărginesc comuna, să nu fie vizitate de harnicii gospodari, doritori de muncă.  

       Pe lângă toate frumuseţile ce se găsesc aici, comuna se mândreşte şi cu o minunată biserică, ce işi are rădăcinile de aproximativ 109 ani, adică din anul 1902.
  În zilele de sărbătoare, această măreaţă biserică este plină de credincioşii comunei.
Această biserică măreşte şi sărbătoreşte Hramul Sf. Dumitru, ocrotitor al comunei. Din acestă cauză mulţi dintre locuitori poartă numele de Dumitru, chiar şi primul om care se spune că şi-a făurit o familie aici se numea şi el Latko Dumitru.
     Uliţele erau împodobite de glasurile zglobii ale copiiilor satului. Unul dinte cele mai interesante şi încântătoare jocuri era ,,ÎN BUMBGI’’ , care după cum spune şi numele se juca pe bumgi, adică pe nasturi care se clasificau în diferite clase, după valoarea fiecaruia. 
   Cei mai valoroşi bumbgi erau răzăşi de la uniformele militare.

   Unealta cu care se juca acest joc era PIŢULA, care era făcută din monede.


Toate aceste comori era ţinute în CUTIA CU BUMBGI.