Unirea Principatelor române, sărbătorită la Subcetate

   „24 ianuarie este ziua în care sărbătorim an de an, din 1859 încoace, un mare eveniment al istoriei poporului român: Unirea Principatelor. Este vorba de Moldova și Țara Românească, două țări diferite în acele vremuri, dar care s-au unit sub conducerea lui Alexandru Ioan Cuza.

   De atunci, această dată este amintită an de an prin diferite manifestări, dintre care nu lipsește niciodată „Hora Uniri” , cunoscutul cântec pe versurile poetului Vasile Alecsandri. ” Acestea sunt cuvintele prin care a fost prezentată manifestarea în cinstea Unirii Principatelor.

   Evenimentul, desfășurat în sala de sport a liceului „Miron Cristea” Subcetate a fost deschis de d-na profesoară de istorie, Balog Anișoara care a prezentat cauzele care au dus la înfăptuirea Unirii din 1859 și consecințele acestui fapt.De asemenea, eram provincii diferite, dar cu același ideal, cel de stat unitar.

     Apoi, elevii clasei a VI-a, au dat dovadă de implicare și au recitat poezii tema fiind ceea a unității naționale.

    Clasa a XI-a A  a venit în fața publicului de cu prezentarea în versuri a piesei de teatru „Moș Ion Roată și Unirea” , în care un țăranii(mai ales Ion Roată) și boierii nu puteau ajunge la un punct comun, deoarece concepțiile și nivelul de gândire a lor se diferenția. De asemenea, și elevii clasei a VIII-a au prezentat o variantă a povestirii lui Moș Ion Roată.

   Elevele claselor a XI-a și a XII-a, împreună cu d-na profesoară Dobrean Daniela, ne-au încântat din nou cu vocile lor suave, tema principală fiind iubirea de țară.
   Sub egida profesoarei de limba română Ramona Moldovan, câțiva elevi ai clasei a XI-a au încercat să transmită publicului emoția reflectată în versuri recitate, care aduceau aminte de oamenii și țara în care locuim, de care trebuie să fim mândri indiferent de statutul ei.
   Activitatea nu se putea finaliza mai bine decât cu tradiționala Horă a Unirii, cântată de Maxim Ana-Maria, o elevă dornică de autodepășire pe plan muzical.

   Închei prin a vă îndemna:

„Hai să dăm mână cu mână

Cei cu inima română, 

Să-nvârtim hora frăției

Pe pământul României! ”

  

Mihai Eminescu,în viziunea locuitorilor din Subcetate

     Literatura română a încercat întotdeauna să se ridice la nivelul creației din afară, începând cu marii cronicari moldoveni(Gr.Ureche, M.Costin, I.Neculce) și sfârșind cu contemporani precum Mircea Cărtărescu, apogeul creației românești fiind atins de unicul și inegalabilul Mihai Eminescu.

  

      Pornind ca majoritatea oamenilor de jos, geniul eminescian și-a făcut un nume prin munca sa, câștigându-și locul între marii creatori ai țării.Abordarea unor teme diverse în operele sale, a făcut ca numele de Eminescu să devină cunoscut în afara granițelor și să se impună în plan național.

      De-a lungul timpului(post-mortem), Mihai Eminescu a fost considerat de majoritatea românilor cel mai mare poet al acestei națiuni.Dar, fiecare persoană trebuie să-și cunoască valorile naționale, atât trecute,cât și cele prezente pentru a demonstra că este un cetățean model.

      Pentru a afla informații și păreri ale oamenilor despre marele demiurg, am efectuat un sondaj pe plan local, urmând să aflăm modul în care este perceput ,,Luceafărul literaturii române”  în această comunitate.

Prezentarea studiului la Centru de Documentare și Informare al liceului

     La sondaj au participat persone cu vârste cuprinse între 11 și 58 de ani, având studii medii și superioare.Întrebați dacă știu cine este Mihai Eminescu, toate personale interdievate au afirmat că este poetul național al românilor, reprezentant al romantismului românesc, dramaturg și per total un scriitor important al acestui neam.    

     Cu privire la vârsta și anii între care a trăit marele creator, oamenii oscilau în jurul vârstei de 40 de ani, mai exact 39, iar puțini știau că Eminescu a trăit între 1850 și 1889,ei fiind elevii,studenții și cei trecuți de prima tinerețe.

   Persoanele tinere,cu vârsta până la 24 de ani, cunoașteau numeroase opere de-ale sale printre cale amintim: O,rămâi... , Floare albastră, Înger și demon , Ce te legeni... , majoritatea susțineau că cea mai importantă creație a lui este Luceafărul, ceilalți optând pentru Dorința , Lacul .

   Oamenii mai maturi,cu vârsta până la 50 de ani, își aminteau poezii precum Călin,file de poveste, O,rămâi... , Somnoroase păsărele , Odă-în metru antic , Scrisoarea III , considerând Luceafărul, cea mai mare operă a lui, unele excepții fiind Dorința și Floare albastră.

     Categoria de vârstă de peste 50 de ani a fost cea mai interesantă parte a sondajului.Aceștia mi-au recitat din poeziile marelui creator, printre care La steaua , Scrisoarea III , Călin-file de poveste; ei cunoșteau și proza lui Eminescu, reprezentată de romanul Geniul pustiu.Evident, Luceafărul li se pare cea mai importantă creație alături de Floare albastră.

     Opera geniului eminescian a schimbat oarecum concepția asupra vieții celor participanți la sondaj, ei afirmând că în timpul studiului operei sale și în perioada imediat următoare au devenit mai romantici, nivelul sensibilității lor a crescut și au început să prețuiască mai mult natura.

         Cei participanți la sondaj l-au considerat pe Mihai Eminescu cel mai mare poet român ,,fost,prezent și viitor” , dar au fost și alte păreri, cum ar fi Nichita Stănescu și George Bacovia. Țin să remarc că gusturile nu se discută, fiecare având opțiunea lui de a alege.

          În concluzie, consider că acest sondaj a fost o dovadă clară că locuitorii acestei comune cunosc multe informații despre cel considerat cel mai mare poet român, iar rezultatul acestui studiu a fost unul neașteptat de satisfăcător.